Cum trebuie sa (nu) fie facuta terapia ABA (II)

Prima parte a acestui articol o puteti citi AICI

Fara indoiala ca exista o serie de abordari diferite ale ABA – de la foarte rigida la mai multa joaca – ceea ce duce la mari diferente calitative, dar si la confuzii.

Pregatirea

Mai intai trebuie sa stiti ca ideal ar fi ca un analist comportamental ABA sa fie certificat de BCBA  (Behavior Analyst Certification Board), cel mai inalt forum in acest domeniu. Asta inseamna, pe scurt si de departe, ca la baza trebuie sa existe studii universitare de psihologie, pedagogie si/sau logopedie, apoi cateva cursuri specifice pregatirii in aplicarea ”programelor” ABA, un examen care trebuie trecut si in jur de 1500 de ore de practica sub atenta supraveghere a unui supervizor. Dupa toate acestea, persoana in cauza primeste la randul ei acreditarea de supervizor.

Pentru ca nu toata lumea poate ajunge sa parcurga acesti pasi, exista un drum mai scurt si anume certificarea RBT (Registered Behavior Technician), o acreditare recunoscuta la nivel international, introdusa recent de BACB. Conform http://www.autism-aipa.ro pentru a putea obtine acreditarea, terapeutul (care nu trebuie sa auba studii superioare in domeniu) trebuie sa efectueze cel putin 40 de ore de curs, in urma caruia vor fi testate abilitatile necesare unui terapeut ABA. (Testarea abilitatilor se face de catre un BCBA). 3 din cele 40 de ore de formare vor fi dedicate exclusiv eticii si conduitei profesionale. BT (tehnicianul/terapeutul comportamental) este persoana direct responsabila de implementarea planului de interventie pe care il dezvolta superviser-ul/ consultantul echipei (ce detine acreditare BCBA sau BCaBA). Tehnicianul/terapeutul comportamental poate colecta date si poate conduce evaluari simple (ex.: evaluarea preferintelor copilului). RBT nu concepe planuri de interventie sau de evaluare. Este responsabilitatea supervizorului de a alege sarcinile pentru fiecare RBT in functie de pregatirea, experienta si competenta sa. Superviser-ul desemnat este responsabil pentru munca prestata de catre RBT.
Tehnicienii/Terapeutii comportamentali nu pot practica independent, fara supervizarea unui analist comportamental acreditat BCBA sau BCaBA. Fiecare RBT trebuie sa aiba cel putin un supervizor, care atesta public supervizarea lui in registrul RBT publicat pe http://www.bacb.com. Fiecare RBT trebuie sa obtina supervizare pentru cel putin 5% din numarul total de ore lucrate lunar. Supervizarea include cel putin 2 intalniri lunare.

Ce trebuie sa faca si ce nu trebuie sa faca un terapeut ABA ?

Acum ca ne-am lamurit, cel putin teoretic, ce implica pregatirea profesionala a terapeutilor ABA, haideti sa trecem in revista cateva ”stegulete” rosii la care trebuie sa fiti atenti. Asadar, terapeutul:

  • nu trebuie sa foloseasca aceleasi programe in cazul tuturor copiilor.
  • trebuie sa fie acreditat BCBA sau sa se afle sub supravegherea unui supervizor
  • nu trebuie sa faca promisiuni grandioase cu privire la rezultate nerealiste – ABA nu este o bagheta magica si autismul nu este o boala, care sa se vindece. Un terapeut care promite ca specialul dvs va fi “la fel ca restul copiilor fara autism” trebuie eliminat din start! Majoritatea copiilor vor face progrese atunci cand vor fi instruiti si sprijiniti eficient, dar fiecare copil va progresa intr-un ritm diferit. Exista multi factori care pot influenta progresul, precum sanatatea copilului, provocarile comportamentale, calitatea programului sau dificultatea cu care acesta isi poate folosi abilitatile in diferite medii. 
  • nu trebuie sa puna mai mult accent pe eliminarea comportamentelor considerate problematice și mai putin pe dezvoltarea de noi abilitati si comportamente
  • nu trebuie sa foloseasca pedepsele
  • stef cu masinuta
  • trebuie sa aiba o conexiune cu copilul dvs. – daca nu la inceput, in timp. Observati comportamentul copilului, caci s-ar putea ca el sa va transmita multe raspunsuri.
  • trebuie sa va spuna si sa va explice ce ”masuri” urmeaza sa ia, de ce si ce asteptari are. In plus va tine la curent cu evolutia programului si va ajuta sa aplicati corect elementele de terapie ABA.
  • nu trebuie sa foloseasca limbajul ”de lemn”, ci sa explice pe intelesul tuturor absolut tot ce este necesar.
  • trebuie sa faca in asa fel incat sa aveti acces macar la o parte din orele de terapie. O idee buna ar fi inregistrarile video!
  • nu trebuie sa ”tina cu dintii” de regula celor 40 de ore saptamanale, aceasta fiind aplicabila in functie de fiecare caz in parte
  • nu ramane ”setat” pe ceva ce nu merge – de exemplu, de un an de zile, se lucreaza cu culori si rezultatul este zero. Un terapeut bun trebuie sa mearga mai departe.
  • nu trebuie sa stea doar la masuta
  • trebuie sa fie foarte inventiv si sa nu se ”cramponeze” de eternele strigaturi ”foarte bine!” sau de vesnicele imagini cu vaci si caini. Un terapeut bun trebuie sa caute in permanenta sa evolueze, trebuie sa caute solutii, indiferent ca acestea implica folosirea unei tablete sau unor saculeti cu samburi de cirese!
  • nu trebuie sa ia personal intrebarile, nedumeririle sau criticile dvs. Ca parinte aveti toate drepturile din lume!
  • trebuie sa stabileasca programe menite sa usureze viata copilului dvs. ajutandu-l sa mearga la scoala, sa petreaca timp cu familia si sa iasa in comunitate. Cu toate astea, un bun terapeut trebuie sa accepte ca pot exista anumite aptitudini pe care dvs. si familia dvs. le pretuitii. Specificati rezultatele pe care doriti sa le obtineti.
    Stefan la o ferma
    Planurile trebuie să abordeze generalizarea (capabil sa foloseasca o abilitate in toate situațiile adecvate) si intretinerea (pastrand o abilitate odata ce o invata). Lucrul intr-un cadru clinic si cu doar un singur tip de material instructional este doar primul pas intr-un proces. Programul trebuie extins astfel incat abilitatile sa fie mentinute in timp. Ar trebui să existe un plan de tranzitie a copilului in afara terapiei. Scopul final pe care oricine ar trebui sa-l aiba pentru copilul dvs. este ca acesta sa se descurce in lumea reala. Adesea insa, oamenii au nevoie de planuri de tranzitie diferite.
  • trebuie sa fie interesat sa creeze o legatura si cu mediul scolar. Scopul final este reusita intregii echipe spre binele copilului. Trebuie sa ia in considerare un schimb reciproc de informatii pentru a permite tuturor partilor implicate sa faca schimb de informatii cu privire la evaluarile, obiectivele si rezultatele actuale. Un terapeut care face aste, este clar unul interesat si implicat 100%!

Desigur furnizorii ABA au multe lucruri in comun, la fel cum au abordari și filosofii diferite. De exemplu, unii imbratiseaza metodele senzoriale si medicale care influenteaza comportamentul, iar altii nu. Unii cred ca este mai bine sa inceapa cu sisteme de comunicare augmentative, in timp ce altii cred doar in comunicarea verbala. Unii se concentreaza pe crearea in permanenta a unor situatii noi si noi, astfel incat copilul dvs. sa fie motivat, iar altii oferăamedii extrem de rigide. Orice si oricare ar fi dintre toate acestea, dvs stiti ce nevoi are propriul copil si ce functioneaza sau nu pentru el.

O lista de practici bazata pe dovezi puteti gasi pe site-ul Centrului National de Dezvoltare Profesionala pe autism din SUA accesand http://autismpdc.fpg.unc.edu/evidence-based-practices. Unele dintre aceste strategii sunt strict asociate cu ABA, altele nu. Aceasta lista include strategii care au fost, de asemenea, validate pentru scoli. 

In incheiere nu uitati ca nimeni nu are dreptul sa va impuna nimic, ca sunteti liberi sa alegeti ce considerati potrivit pentru copilul dvs. si ca informatia inseamna puterea de a lua deciziile corecte! Totodata, trebuie sa aveti in vedere ca terapeutul si familia trebuia sa fie o echipa.

S-ar putea ca parerea unui terapeut ABA sa va intereseze de asemenea, deci va las un link mai jos:

http://oanapirneci.ro/portret-de-terapeut-aba/

 

Sa va fie de folos!

Sursa Foto: arhiva personala

5 Ianuarie 2018

Advertisements

Blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: